Street Fighter IV
Street Fighter. Cine nu a auzit de Street Fighter? Mai exact, cine nu a auzit de Street Fighter II?
A fost unul din cele mai populare jocuri de bătăi din toate timpurile. Chiar și pe meleagurile Românești, sălile de jocuri mecanice aveau Street Fighter II, în una din variațiile sale. În aceste săli am descoperit eu acest gen de jocuri și m-am atașat de Street Fighter. Nici nu contează că jocul este un sequel, pe primul nu l-am jucat niciodată și nici nu cred că voi avea șansa. Pentru mine Street Fighter este jocul ce îi conține pe Ryu, Ken, Zangieff, E. Honda, Dhalsim, Chun-Li, M. Bison, Sagat & Co. Nu am putut juca nici una din variațiile Street Fighter Alpha sau Street Fighter EX, tocmai din pricina lipsei personajelor mele preferate.
Street Fighter II a fost lansat pe mai toate platformele în momentul apariției: SNES, Sega Megadrive, Amiga, PC, Atari ST, Commodore 64, Gameboy, iar apoi pe PlayStation, PlayStation 2, Xbox, PSP, Xbox Live Arcade și chiar Wii Virtual Console. În 2008 a fost încoronat cel mai bine vândut joc al tuturor timpurilor. Deși puțini cunosc detalii despre existența lui Street Fighter III, acesta fiind lansat doar pentru arcade-uri, pot spune că lipsa personajelor importante din Street Fighter II m-a ținut departe și de acesta(deși nu mai avem săli de arcade-uri, există emulatoare pentru PC în care se poate juca SF III). Jocul nu este rău deloc. Un sistem de parry foarte potent, grafica bună și animațiile fluide fac din acesta un joc de fighting 2D de vis, dar, cu riscul de a mă repeta, nu pot juca un Street Fighter fără cast-ul original.
Anul trecut Capcom au lansat pentru Arcade-urile Japoneze Street Fighter IV și de atunci am salivat la clipurile de gameplay de peste tot. Toate personajele principale din Street Fighter II sunt aici. Nici unul nu lipsește, iar câteva au fost aduse din versiunile mai noi de SF II(Cammy, Sakura, Akuma). Pe lângă personajele mult-iubite de fani ca Ryu și Ken, Chun-Li, Blanka sau Dhalsim, avem și personaje complet noi. Abel, un luptător de judo Francez, Rufus, un personaj uhm… dolofan din America, C. Viper, o luptătoare și în același timp femeie de afaceri și El Fuerte, Luciadorul bucătar își fac debutul în acest joc. Fiecare are un set de abilități complet noi, fără să ”împrumute” de la personajele mai vechi anumite miscări.
Din păcate, nici unul din acești patru luptători nu par să își aibă locul în universul jocului. Poate m-am obișnuit atât de mult cu aceste vechi personaje încât nu pot să accept introducerea unor personaje mai noi, sau poate pentru că stilul artistic în care acestea au fost realizate este diferit de cel al designerilor Capcom de acum aproape 20 de ani. Pe lângă aceste patru personaje disponibile din momentul în care jocul este pornit, au fost introduse si alte personaje noi deblocabile. Seth, boss-ul din jocul de față se remarcă prin abilitatea de a copia mișcări de la majoritatea personajelor din joc. Acesta îl poate copia până și pe elasticul Dhalsim, pe orice dificultate peste Easy, învingerea lui tinând mai mult de noroc decât de Skill. Un alt personaj complet nou seriei este Gouken, cel care i-a antrenat pe Ryu și Ken, iar condițiile de deblocare pentru acesta sunt un adevărat chin (Google pentru detalii).
Prezentarea jocului este extrem de bine realizată și aduce în casele gamerilor de rând acel feeling de Arcade. De la intro-ul cu o melodie Pop-Rock la sunetul exploziv al ecranului de încărcare în care vedem cei doi luptători ce urmează să se înfrunte, avem impresia că jocul nu rulează pe un Xbox 360 sau PlayStation 3, ci chiar într-o sală de Arcade.
Grafica bazată pe motorul grafic MT Framework al Capcom beneficiază de tehnologia Cel Shading pentru a da impresia de artwork în mișcare. Încă de la anunțarea lui Street Fighter IV, care a venit împreună cu un trailer puteam vedea la impacturile loviturilor lui Ken și Ryu vopsea sau cerneală ce sare, iar Capcom au avut grijă ca acest lucru să fie inclus și în jocul final. Modelele 3D ale personajelor sunt realizate într-un stil în mare parte comic. Majoritatea personajelor sunt ceva mai musculare decât ne așteptam inițial, dar luând în considerare că se încadrează bine în lumea jocului nu este ceva deranjant. Chiar dacă a fost pus accent foarte mare pe detalii, anumite texturi ale personajelor sunt la rezoluții mici, dar faptul că jocul nu rulează nici o secundă la mai puțin de 60 de cadre pe secundă mă face să trec cu vederea acest mic amănunut. Locațiile sunt foarte variate, iar din cele clasice puține își fac apariția și în acest joc. Totuși atenția la detalii din fiecare nivel este foarte mare, iar personajele în timpul luptelor pot interacționa indirect cu acestea. Un exemplu foarte bun ar fi nivelul ce se petrece pe un vas în larg. De fiecare dată când unul din personaje cade, anumite obiecte agățate încep să se miște, iar stropi de apă sar la marginea vasului.
Controlul a rămas cel clasic: Direcțiile, trei feluri de atac folosind pumnul și trei feluri de atac folosind piciorul. Gameplay-ul pe gamepad poate fi puțin greoi la început, mai ales pe gamepadul de Xbox 360 din pricina D-Padului neresponsiv. Nici controlul cu ajutorul Stick-ului analog nu este rău, dar pentru un asemenea joc un Arcade Stick este ideal. Majoritatea mișcărilor speciale sunt făcute prin apăsarea simultană a tuturor butoanelor de același fel(de exemplu toate butoanele de pumn), iar acest lucru ar fi destul de greu de realizat pe un gamepad. Capcom au adăugat opțiunea de a seta butoanele în orice fel, inclusv de a seta toate cele trei feluri de atac pe un singur buton.
Oricine a jucat Street Fighter II se va simți ca acasă în Street Fighter IV. Toate mișcările clasice ale personajelor fiind executate în exact același mod și în Street Fighter IV, ba chiar mai mult, Hit-Boxurile originale, distanțele și timpii de executare au fost păstrate. La prima vedere SF IV pare doar un remake mai strălucitor al lui SF II, dar sentimentul acesta dispare repede. Apar două noi bare ce se încarcă în josul ecranului. Este vorba despre EX și Ultra. EX se încarcă atunci când jucătorul atacă, iar Ultra când este lovit. EX poate fi folosit în reprize scurte, adăugând damage unei mișcări speciale obișnuite. Ultra în schimb, trebuie încărcat până la o anumită limită, iar atunci poate fi executat un combo devastator, ce poate să consume până la jumătate din bara de viață a adversarului. Desigur, mișcările Ultra sunt dificil de realizat pentru un jucător începător, iar aici este prima ‘barieră’ între jucătorii de Street Fighter mai casual și cei Hardcore.
O a doua barieră ar fi folosirea ‘Focus Attack’ -ului, o nouă mecanică pe care doar cei mai iscusiți dintre jucători o vor putea folosi cu succes în combo-uri. Focus Attack este o mișcare care începe când sunt apăsate butoanele de Medium Punch și Medium Kick simultan. Cât timp ținem apăsate aceste două butoane personajul va încărca Focus Attack-ul. În timpul încărcării personajul poate absorbi orice lovitură de la adversar, iar în cazul în care acest atac nu este evitat de către adversar, încă o lovitură sau combo poate fi executat împotriva acestuia, fără a se putea feri. Sună puțin complicat, dar este un concept destul de simplu și ușor de folosit. Din păcate este foarte greu să îl folosești în cadrul combo-urilor, sau împotriva adversarilor cu experiență.
Jocul poate fi jucat în mai multe moduri: Arcade, VS Offline sau Online, Challange Mode și Training. În modul Arcade, parcurgem ”povestea” fiecărui personaj. Un cinematic de intro și unul de final există pentru fiecare personaj în parte, dar calitatea acestora este îndoielnică. Deși vocile personajelor din joc sunt folosite și pentru aceste clipuri, grafica nu se aseamănă deloc cu stilul grafic al jocului. Au fost folosite desenele Japoneze clasice, ce nu încorporează personalitatea unică a jocului de față. Modul arcade are o și opțiune destul de interesantă numită Arcade Request. În acest mod, în cazul în care consola este conectată la Xbox Live sau PlayStation Network(după caz) oricine poate da join și întrerupe meciurile, asemeni unui jucător din Arcade. Personal am încercat să joc în acest mod și nu am putut intra nici în prima luptă din Arcade în acest mod, deoarece de fiecare dată când începea să se încarce lupta venea un nou challenger. Pe lângă modul Arcade există și modul VS ce se poate juca Offline cu un prieten sau împotriva Jocului sau Online. Challange Mode include sub-modurile Time Attack, Survival și Trial. În Time Attack trebuie să bați un număr de adversari în timpul dat, iar fiecare victorie adaugă secunde la timpul total. Survival este destul de explicit din titlu, pierderea unei lupte însemnând sfârșitul jocului. Modul Trial este o adiție foarte importantă menită să completeze modul Training. În Trial trebuie ca jucătorul să execute anumite combo-uri cu fiecare personaj în parte. Aceste combo-uri sunt de obicei foarte folositoare de memorat și folosit în timpul bătăliilor, iar jucarea modului Trial cu personajul preferat vă poate îmbunătăți foarte mult competența de joc.
Capcom au adăugat și un sistem de rewards foarte bine pus la punct în cadrul jocului. În funcție de Gamertag/Profil-ul de pe consolă, se poate seta un Title și un Icon pe care adversarii din jocurile online le pot vedea. Titlurile și Icoanele sunt deblocate în toate modurile jocului. De asemenea după fiecare bătaie online sunt acordate fiecărui jucător ”badges”, in funcție de ce mișcări a executat în meciul ce tocmai s-a terminat. Aceste adiții aduse jocului sunt menite să prelungească durata de joc pentru a aduna cât mai multe, dar având in vedere gameplay-ul care crează dependenţă, Capcom nu trebuiau să se îngrijoreze.
Multiplayer-ul se poate desfășura într-un singur mod: VS, și nici nu este nevoie de mai mult. Ore întregi pot trece online fără să ne dăm seama, iar codul de rețea se descurcă impecabil. Același cod de rețea folosit în Street Fighter IV a fost folosit și în Super SF II HD Remix, și se pare că nici aici nu a dat greș. Nu am văzut nici un fel de lag în zecile de meciuri pe care le-am avut online. Desigur se poate întâmpla să găsim un jucător ce ar putea provoca lag, dar jocul ne atenționează și chiar există o opțiune pentru a căuta doar jucători între care lagul ar fi minim.
În concluzie, Street Fighter IV este un vis pentru fanii Street Fighter II. Acest joc aduce aceiași experiență plăcută de acum aproape 20 de ani și îi oferă o nouă identitate. Noi personaje, mișcări, mecanici de joc și o experiență online plăcută fac din Street Fighter IV un adevărat hit. Orice fan Street Fighter II ar trebui măcar să încerce și acest joc, iar orice fan al jocurilor cu bătăi probabil are deja jocul. Ne vedem online!
Random Posts
Posted on March 29, 2009 by Game4All
Lasa Un Comentariu 1733 views, 1 so far today |
Suntem aici pentru a va relata ultimile noutati in materie de jocuri pentru conole si nu numai.Incercam sa strangem o gama cat mai larga de descrieri pentru jocurile dvs preferate. Pentru Preturi si Comenzi,va rugam sa vizitati magazinul nostru online.